1. O, Tată Bun din Cer,
mi-e sufletul rănit,
/: dar harul Tău îl cer,
căci sunt al Tău iubit! :/

2. Vrăjmaşul şi-a trimis
săgeata, pe ascuns,
/: dar, Doamne, cum e scris,
mi-e harul Tău de-ajuns! :/

3. Nimic sunt toţi cei răi,
şi planurile lor;
/: Tu izbăvești pe-ai Tăi,
le vindeci răni ce dor! :/

4. O, Tatăl meu iubit
mă izbăvește iar,
/: cum Tu m-ai izbăvit
de-atâtea ori, prin har! :/

5. Ridică-mă, să cânt
cu foc, iubirea Ta;
/: fă-mi sufletul ne-nfrânt,
ca-n veci să-Ţi pot cânta! :/

I: Volumul 1, cântarea 381